Știai ca brânza creează dependență?

Bogată în calciu și proteine, magneziu, potasiu, vitamina A și E, fosfor și sodiu, brânza reprezintă o excelentă gustare în sine înlocuind cu succes, carnea, peștele sau ouăle. Totuși, cercetătorii afirmă că brânza creează dependență cei mai mulți dintre noi nefiind conștienți de acest lucru.

De ce creează brânza dependență?

Cercetătorii de la Wellcome Research Laboratoires din North Carolina, SUA, au venit cu un prim răspuns în anul 1981 când în urma studiilor efectuate au descoperit în brânză nici mai mult nici mai puțin decât …..morfină. Compușii de morfină stau ascunși în caseină, principala proteină a lactatelor.
În timpul digestiei, proteina de caseină se “rupe” și eliberează moleculele mai mici de compuși ai morfinei, numiți casomorfine. Acestea sunt peptide rezultate din ruperea legăturii carbon- azot și se comportă ca un opioid. Termenul opioid se referă la efectele asemănătoare morfinei, ca de exemplu stări ca după sedare, somnolență, depresie. O casomorfină are cam 10% din puterea și efectul morfinei.
În realitate, toate lactatele eliberează morfina prin digerare, însă în cazul brânzeturilor efectul este mai accentuat deoarece în procesul de fabricație, apa, lactoza și zerul sunt înlăturate astfel că proteina de caseină este mult mai concentrată.

Mai există și alte substanțe de acest gen în brânză?

Răspunsul este afirmativ. Brânza mai conține și alte componente de genul drogurilor. Conține o substanță chimică asemănătoare amfetaminei, denumita feniletilamină, sau PEA, care poate fi găsită și în ciocolată și crenvurști. Iar pe lângă toate acestea mai există în brânză și în alte produse lactate, hormoni și componente ale căror funcții nu sunt încă înțelese.

De ce ar trebui să consumăm brânză?

Protejează dinții. Mestecarea unei bucăți de brânză de 5-10g (mai ales la finalul mesei) stimulează secreția salivară și-i crește pH-ul (o face mai alcalină). Astfel se mai diminuează din activitatea bacteriilor ce formează cariile.
Previne apariția osteoporozei. Calciul din brânzeturi este ușor asimilabil în organismul uman. Calciul, împreună cu fosforul și proteinele de bună calitate întăresc structura oaselor și previn demineralizarea lor.
Conține cantități reduse de lactoză. Carbohidrații din brânză se prezintă sub formă de lactoză în cantități mici și foarte mici. Laptele conține în mod normal lactoza, dar în procesul de producere a brânzei, lactoza este înlăturată în mare parte sau transformată în acid lactic. Cu cât o branză este mai maturată, cu atât conținutul de lactoză este mai mic.
Ajută in procesul de slabire. Calciul este implicat în reglarea proceselor de depunere și excreție a grăsimii. Persoanele care țin cură de slăbire cu meniu pe baza de lactate pierd cu aproximativ 20% mai multa grasime, la acelasi numar de calorii consumat.

Motive contra consumului de brânză

Consumul de brânză grasă, sărată poate avea efecte negative asupra persoanelor hipertensive.
Excesul de sare (sodiul) din anumite brânzeturi favorizează pierderea calciului din organism și eliminarea sa prin urină.
Anumite persoane se constipă de la consumul de brânză.
Unele persoane sunt sensibile (au intoleranță) la anumite componente ale brânzei foarte vechi -histamina (în special) și tiramina- manifestând diaree, dureri de cap, palpitații, urticarie, mâncărime s.a. Cu cât tipul de brânză este mai maturat cu atât cantitatea de histamină este mai ridicată. Astfel, persoanele cu intoleranță la histamină trebuie să evite brânza cu mucegai albastru, Parmezanul, brânza Camembert, Emmentaler, Gorgonzola.
Conținutul ridicat de grăsimi (mai ales saturate). De multe ori, din motive economice, procesul tehnologic corect de producere a brânzei nu este respectat. Se folosesc chimicale care îmbunătățesc gustul în defavoarea calității sau ingrediente prime care nu sunt de natură animală (este vorba în special de margarina folosită la producerea brânzei feta).
Sursă: sensilab.ro