Arnica - planta care alină trupul și sufletul
Publicat în: 2015-09-12
Arnica este o plantă care crește la înălțimi de peste o mie de metri și are flori de un galben intens, strălucitor, asemănătoare cu cele de floarea-soarelui. Florile, care se folosesc în scop terapeutic, sunt bogate în ulei esențial, dar și în vitamine precum B1, B2, C si E, în acizi organici, flavonoide, caretenoizi, săruri minerale.
Arnica are calități de puternic antibiotic, antiinfectios urinar și respirator, antifebril, vasodilatator coronarian, tonic cardiac și nervos, dar și antiseptic, cicatrizant puternic și imediat, favorizează consolidarea oaselor și a ligamentelor
Acțiuni terapeutice:
Uz intern
Arnica este cunoscută, mai ales în homeopatie, ca planta "antișoc". Aceasta întrucât ea absoarbe șocurile apărute în urma unor traumatisme fizice sau emoționale, mai ales dacă este administrată la scurt timp după producerea șocului. Se recomandă un vârf de cuțit de pulbere (0,5 g), de 3-4 ori pe zi.
- În amigdalită, bronșită, guturai, viroză pulmonară: pulbere de plantă sau tinctură, 50 de picături diluate în jumătate de pahar de apă, de 4 ori pe zi; se poate realiza și gargară cu macerat la rece din plantă;
- Afecțiuni renourinare - cistită, nefrită, pielonefrită: pulbere sau tinctură, asociat și cu alte plante;
- Hipertensiune, angina pectorală, insuficiență coronariană (mărește viteza de circulație a sângelui în vasele coronare): 0,25-0,5 g pulbere de 3 ori pe zi;
- Paralizie, semipareză, accident vascular: 0,25-0,5 g pulbere de 3 ori pe zi - se poate asocia cu plantele rozmarin, salvie, măghiran și brânca-ursului sau tinctură, 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara;
- Depresie psihică, nevroze: 0,25-0,5 g pulbere de 3 ori pe zi;
- Insomnie, coșmaruri (și pe fond traumatic), palpitații: un vârf de cuțit de pulbere, seara, combinată eventual cu aceeași cantitate de pulbere de valeriană.
ATENȚIE! Planta prezintă toxicitate peste dozele indicate: 1 g de pulbere pe zi, 3 lingurițe de tinctură sau o ceașcă de macerat la rece pe zi. De asemenea, nu este indicată în uz intern copiilor sub 3 ani, femeilor gravide, iar extern celor care au piele foarte sensibilă (ușor iritabilă).
Uz extern:
Se utilizează mai ales cataplasmele cu arnica, accelerând foarte mult procesele de reducere a inflamațiilor și de regenerare a țesuturilor. Se aplică în:
- luxații, entorse, întinderi musculare;
- contuzii;
- răni (și cele care se vindecă greu), răni apărute la persoanele imobilizate mult timp la pat;
- cicatrici inestetice, cicatrici cheloide, cancer de piele (adjuvant).
În tratamentul vânătăilor se foloseşte tinctura, care se prepară în felul următor: se toarnă jumătate de litru de alcool 70% peste 50 de grame de flori proaspăt culese. Se sigilează amestecul într-un recipient de sticlă şi se lasă la soare sau într-un loc călduros timp de cel puţin o săptămână, după care se filtrează şi se aplică pe locul afectat.
Uleiul de arnica, ingredient folosit în cosmetice
- Căderea părului și mătreață, stimulează creșterea părului
- Vârfuri despicate, albirea părului- se aplică uleiul pe pielea capului și pe păr și se lasă să acționeze peste noapte
- Vergeturi- poate reduce vergeturile în timpul sarcinii datorită conținutului de flavonoide care cresc elasticitatea pielii
- Întretinerea pielii, deoarece o hidratează, conferindu-i elesticitate, tinerețe și sănătate
- Uleiul se obține din ¼ cană de flori de arnica mărunțite într-un borcan de 300 g, se umple borcanul pet rei sferturi cu ulei de măsline se acoperă și se lasă la macerat 4 săptămâni
- Uleiul este un foarte bun ulei de masaj, atât terapeutic (rigiditate articulară, reumatism, dureri musculare etc.) cât și de întretinere, mai ales pentru persoanele cu o constituție mai fragilă sau care prezintă tendințe accentuate de uscare a pielii. Conferă o deosebită stare de tonus, protecție și elasticitate articulară și musculară.
Sursă: sensilab.ro